sâmbătă, 22 iunie 2013

Letter for an empty mind...

Dear you,

Mereu si toti spun ca dragostea nu tine cont de nici o limita…a nostra de ce a tinut?Adica … daca intr-adevar a fost real de ce acum suntem asa singuri?De de iarna tine asa mult?Poate pentru ca ai plecat…Stiu ca e greu si mai stiu ca nu merit nimic…asta ma doare cel mai tare,poate mai tare decat persoana care m-a dat afara din mine.Ma uit de multe ori in oglinda si tot ce vad e o umbra,una veche ,de parca acum a venit din razboi intr-o lume moderna,unde nimic nu mai e la fel, unde pur si simplu nu isi mai gaseste locul.
Sti, ti-am spus candva ca vreau sa incerc toate cliseele…ei bine le-am incercat, toate despre cum e sa suferi…si acum, scriidu-ti asta realizez ca cea mai vesela persoana din viata tuturor care ma cunosc vorbeste despre suferinta,e ridicol…tot ce candva era perfect acum mi se pare doar ridicol.Si ma intreb daca a existat tot, sau a fost doar mintea mea, a ta…poate am fost doar niste papusi pe o scena, sau poate am fost personaje din romanele de dragoste,care stie toata lumea ca mereu sfarsesc tragic.
Mi-e greu sa cred ca tu nu simti la fel sau ca nu iti doresti la fel ca mine .

                                                                                                              Trixy 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu